Beiusonline.ro

Aşezare

Depresiunea Beiuşului străbătută de Crişul Negru, adăposteşte multe aşezări dintre care cea mai importantă este municipiul Beius. Beiuşul este unul din cele mai vechi oraşe ale judeţului. Este situat în sud-est, la 62 km de Oradea, la poalele Munţilor Apuseni în Crişana. Beiuşul se află pe unul din principalele culoare de circulaţie rutieră şi de dezvoltare la nivel judetean, fiind străbătut de DN 76 care face parte din E 79 la coordonatele geografice 46°39′N 22°21′E.

Istorie

În Ţara Beiuşului, înca din primele secole ale erei noastre, existau sate ale caror locuitori se îndeletniceau cu agricultura. După retragerea stăpânirii romane din Dacia, populaţia din Tara Beiusului, organizata în obşti satesti, a continuat sa practice agricultura, creşterea animalelor si mestesugurile. Prima menţiune cunoscuta a localitatii datează de la 1263, dar oraşul a existat dinainte, dovada fiind ca la 1241 se vorbeşte de un district al Beiusului complet pustiit de tătari în timpul invaziilor de la 1241–1246. În documentele din perioada 1291-1242 localitatea apare cu toponimele Benenus, Benens, Belenus, Voyuoda de Bivinis sau Belenyes. Până la începutul secolului al XX-lea s-a folosit mai mult denumirea de Bins. Documentele atesta ca în secolul al XVIII-lea în oraşul Beius si împrejurimi, înfloresc agricultura, mestesugurile, comerţul, astfel ca spre sfârşitul secolului si începutul noului secol Districtul Beius cuprindea un târg – Beiusul si 72 de sate

Ceea ce va impulsiona în mod deosebit dezvoltarea oraşului si ridicarea sa culturala va fi deschiderea unui gimnaziu de către vlădica Samuil Vulcan în 1828, eveniment de mare însemnătate pentru românii din Transilvania, deoarece va pregăti intelectuali români care vor deveni luptători neobosiţi pentru libertate naţionala si pentru unirea tuturor românilor. Astfel, la 27 noiembrie 1918, în localul Casinei Romane are loc adunarea electiva a cercului electoral Beius-Vascau, în care din ordinul Consiliului Naţional Român Central sunt aleşi 5 delegaţi pentru Marea Adunare Naţionala de la Alba Iulia, printre care si beiusenii Ioan Ciordas si Ilarie Crisan. Episcopul oradean Samuil Vulcan a înfiinţat în anul 1828 la Beius un gimnaziu greco-catolic, devenit în 1998 Colegiul Naţional "Samuil Vulcan".

După primul război mondial se impunea ca o necesitate redresarea economica a Tarii Beiuşului. Reforma agrara din 1921 aduce unele imbunatatiri, contribuind la dezvoltarea relaţiilor de producţie capitaliste din agricultura si îmbunatatind situaţia materiala a unei parti a taranimii. Perioada "Dictatului de la Viena" a constituit o perioada grea pentru orasul Beius, fiind situat în partea care nu fost a cedata, devine resedinta de judet unde sunt mutate toate autoritatile si institutiile judetene cu personalul lor si în plus a trebuit sa faca fata unui mare numar de refugiati din zonele cedate (Ungariei), în conditiile în care orasul si locuitorii nu erau suficient de înstariti. Cu toate acestea, în oras existau comercianti, mici meseriasi, cca. 236 functionari, dispensar, spital precum si institutii publice: Prefectura, Primaria, Judecatoria mixta, Comisariat de Politie, Perceptie fiscala, Garda Financiara, Ocol Silvic, Oficiul PTT, Spital de stat, Gara CFR, Regimentul 35 artilerie, biserici, scoli. În oras mai functionau o sala de teatru, cinematograf, hotel, camin de ucenici.

Date generale

• Relief:

Orasul este înconjurat de lanturi muntoase cele mai înalte creste ale Apusenilor, Muntii Bihor, Muntii Codru Moma, Masivul Vladeasa si Padurea Craiului. Orasul Beius este asezat pe malul drept al Crisului Negru, fiind strabatut de Valea Nimaiesti (afluent al acestuia), care împarte orasul în doua parti.

• Populatie:

Municipiul Beius are în jur de 15.000 locuitori împreuna cu localitatile din jur apartinatoare.

• Teritoriu:
  • pasuni 620 ha
  • fânete 74 ha
  • vii si pepiniere 1 ha
  • total teren agricol 1850 ha
  • paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 199 ha
  • ape 31 ha
  • zone pentru constructii (intravilan si extravilan) 267 ha
  • total teren neagricol 596 ha.teren arabil 1252 ha

Dezvoltarea economica si demografica a orasului Beius a fost destul de lenta pâna la reforma administrativ-teritoriala din 1968, când în oras sunt amplasate o seama de institutii având caracter teritorial printre care: Oficiul muncii, ADAS, Oficiul de gospodarire a apelor, Depozitele UJCOOP, Tribunalul teritorial, Judecatoria, filiala Bancii Nationale si altele care au oferit noi locuri de munca. Dintre sectiile având un caracter productiv amintim: Santierul de drumuri, Coloana auto si Serviciul de investitii IMTF, Coloana ITSAIA, Santierul TCL etc. În anul 1972 a fost data în folosinta Fabrica de Mobila, iar în 1977 intra în productie Fabrica de Masini de Gaurit. Locuitorii din Tara Beiusului sunt într-o relatie de dependenta cu orasul Beius, care le asigura locuri de munca, posibilitati de aprovizionare, prestatii de servicii publice, educationale si culturale. Orasul a devenit municipiu în anul 2004 si are o populatie de circa 15 mii locuitori.

Obiective turistice

• S-au descoperit unele urme stravechi de locuire din paleolitic în toata depresiunea Beiusului, în pesterile de la Chiscau, Valea Sighistelului, Recas, Meziad, Câmpani. Pe Piatra Petranilor si la Meziad au fost gasite asezari neolitice fortificate. S-au descoperit unele urme stravechi de locuire din paleolitic în toata depresiunea Beiusului, în pesterile de la Chiscau, Valea Sighistelului, Recas, Meziad, Câmpani.
• În apropiere de Beius se afla Stâna de Vale, Pietroasa, Padis.

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Razboi Mondial. Monumentul a fost ridicat din initiativa unor veterani din cea de-a doua conflagratie mondiala, la poalele unei coline din apropierea Beiusului. Acesta comemoreaza luptele purtate pentru eliberarea orasului în toamna anului 1944. Monumentul se distinge prin forma simpla si impresioneaza prin masivitatea sa. Pe postamentul de forma patrata, din beton, se înalta o coloana din piatra, placata cu marmura alba, având o înaltime de 5 m. În partea superioara are o decoratiune specific militara. La mijlocul coloanei, pe latimea sa, este sapat un text.

Perioada Dictatului de la Viena a constituit o perioada grea pentru orasul Beius deoarece fiind situat in partea care nu fost a cedata, devine resedinta de judet unde sunt mutate toate autoritatile si institutiile judetene cu personalul lor si in plus a trebuit sa faca fata unui mare numar de refugiati in conditiile in care orasul si locuitorii nu erau suficient de instariti. Cu toate acestea in oras existau comercianti, mici meseriasi, cca. 236 functionari, dispensar, spital precum si institutii publice. In orasul Beius mai functionau o sala de teatru, cinematograf, hotel, camin de ucenici. Locuitorii din Tara Beiusului sunt intr-o relatie de dependenta cu orasul Beius care le asigura locuri de munca, posibilitati de aprovizionare, prestatii de servicii publice, educationale si culturale. S-au descoperit unele urme stravechi de locuire din paleolitic in toata depresiunea Beiusului, in pesterile de la Chiscau, Valea Sighistelului, Recas, Meziad, Campani. Pe Piatra Petranilor si la Meziad au fost gasite asezari neolitice fortificate.

Harta Beius 1| Harta Beius 2 | Vedere din satelit Beius (Google maps)|Despre Beius -wikipedia|About Beius from wikipedia (english)